Stiam ca e expansiva, ca eu, singur, nu o voi putea tine in loc multa vreme…
S-a întâmplat. Si eu ce sa fac, ce sa spun, ce sa gandesc ?
Am doar gânduri bune in ceea ce o priveste si fireste, o voi sprijini-o in tot ceea ce va face… chiar si in casa cea noua.
Stiam ca se va ajunge aici, dar nu simt decât bucurie… priviti si voi…
Reclame
Daniel, asta e, daca nu stai cu ochii pe nevasta, fuge de acasa! 🙂
Fuge, dar controlat… 🙂
🙂 eu cred ca dupa o perioada cind intervine obisnuinta,cei doi nu se mai simt atrasi unul de celalalt asa,ca odinioara,e mai bine ca doi oameni sa se iubeasca mai mult sa nu stea impreuna,asa spun,din propria mea experienta de viata.
e bine ca fiecare sa aiba lokul lui, iar noptile in care se intilnesc vor fi cele mai nebune:)
partea buna: doamnele indragostite de tine te vor asalta;)
Ei, da! Dar, virtual, putem sta la o sueta cu ea.Asta e partea interesanta. Intre prieteni, cand te simti ascultat si ai invatat sa asculti, totul e mai usor, are un sens aparte si mediul ales e numai-si-numai rezultatul propriei alegeri.Sa ne bucuram de noua cafenea si sa-i dorim viata lunga si plina de lucruri minunate!
Haideti, toate bune!
Unde dai si unde crapa! 🙂
Vise, Meda, vise. 🙂
:)ma bucur ca te-am facut atenta nouria:)
si imi place casuta ta virtuala, mereu citesc:)
ma intreb: daca voi scrieti asa frumos de ce nu cintati versurile facute de voi?sau sa recitati macar,as vrea sa va aud, macar separat daca nu doriti impreuna;))